Cu o vasta intindere temporala si spatiala, romanul Mizerabilii ne ofera o adevarata cartografiere a societatii franceze de la inceputul secolului al XIX-lea, pe scena careia evolueaza numeroase personaje complexe, cu trasaturi puternice, care ilustreaza credintele si idealurile autorului insusi - posibilitatea de mantuire a naturii umane, dragostea ideala, justitia sociala, demnitatea umana. Avand cinci parti, romanul prezinta parcursul personajului principal, Jean Valjean, si a catorva personaje din jurul acestuia: Fantine, Cosette, Marius, Javert, sotii Thenardier si copiii lor (Eponine, Azelma, Gavroche), de-a lungul a aproximativ trei decenii. Trimis pentru cinci ani la ocna pentru ca a furat o paine, Jean Valjean ramane de fapt inchis nouasprezece ani, din cauza incercarilor constante de a evada; odata eliberat, va fi urmarit pentru tot restul vietii de Javert, inspectorul de politie. Profund miscat de bunatatea monseniorului Bienvenu, care il iarta pe Jean Valjean pentru incercarea de a-i fura din casa si care il scapa din mainile politiei, fostul condamnat are sa isi duca mai departe viata ghidat de un singur gand: sa faca bine celorlati. Ajunge primar al orasului Montreuil, sur, Mer, care prospera nebanuit sub indrumarea sa, iar mai tarziu, isi dedica tot timpul si resursele ingrijirii micutei orfane Cosette, copila parasita a lui Fantine. Filonul romantic al monumentalei opere a lui Victor Hugo se impleteste cu pasaje descriptive ale Bataliei de la Waterloo din 1815 si ale Insurectiei republicane din 1832, dar si cu o riguroasa analiza a arhitecturii Parisului si a canalelor acestuia, precum si cu o serie de insemnari ample despre natura umana, societate, istorie, arhitectura, literatura.