Această carte nu vorbește despre sfârșitul meu, ci despre felul în care mi-am trăit viața.

Eu sunt Cleopatra. Cea reală.

De-a lungul veacurilor, istoricii mi-au rostit numele cu dispreț. Le-a fost mai ușor să spună că am cucerit prin farmec decât să accepte că am condus prin minte. Pentru unii, o femeie la cârma puterii a fost mereu o ofensă.

Scriitorii m-au transformat în vrăjitoare fiindcă nu au știut cum să numească erudiția mea. Am vorbit limbile lumii mele – greaca, egipteana, latina și graiurile Orientului. Mi-am cunoscut poporul și i-am vorbit pe limba lui, un gest rar printre cei care au purtat coroana înaintea mea.

Poeții au ales să cânte despre ambiție și cruzime, ignorând realitatea guvernării. Au uitat anii de foamete în care am deschis grânarele, negocierile prin care am salvat vistieria, nopțile nedormite în care fiecare decizie putea înclina destinul Egiptului. Un tron nu este doar aur și fast – este o greutate care nu te părăsește niciodată.

Preoții au șoptit că sunt nepotrivită pentru tron doar pentru că m-am născut femeie. Dar am fost crescută să domnesc. Am purtat uraeusul nu ca simbol al mândriei, ci al datoriei. Am știut că Nilul, Alexandria și Roma erau firele unui echilibru fragil pe care trebuia să-l țin în mâini.

Adevărul? O femeie care gândește strategic și acționează cu hotărâre devine, inevitabil, incomodă.

Cleopatra – acesta este numele meu. Pentru prima dată, povestea îmi aparține. Istoria m-a modelat după chipul temerilor altora. Acum îmi revendic vocea.

Puțini au știut cine am fost cu adevărat.

Până acum.