După patru ani teribili, tânărul Ernst şi grupul de militari germani din care face parte, supravieţuitori ai Primului Război Mondial, se află în drum spre casă. Au văzut orori de nedescris şi se emoţionează la gândul că lumea care îi aşteaptă ar putea reveni la normal, iar ţara pentru care au luptat cu dragoste şi entuziasm le-ar putea fi recunoscătoare. Gustă minuni cum ar fi un cartof copt pe câmp, se îmbată de mireasma fumului alb care iese din gospodării, semn de recolte, pace şi hrană. Dar nimic nu este ce pare a fi. În gara din oraşul lor natal, camaradul Ludwig, rănit şi bolnav de dizenterie, este aproape ucis de revoluţionari de stânga, şi ei foşti soldaţi. Pe străzile oraşului copilăriei, de unde băieţii au lipsit cu anii, există concetăţeni care nu par să se bucure în mod deosebit de întoarcerea lor. Nu le-au împărtăşit experienţele şi nu se pot gândi decât că ţara a fost învinsă Parcă i-ar învinui Romanul Întoarcerea din război (1931) a fost interzis de regimul nazist. În 1937 a fost adaptat pentru marele ecran de regizorul James Whale, cu John King, Richard Cromwell şi Slim Summerville în rolurile principale. După anii petrecuţi pe front, ne-am închipuit cu totul altfel întoarcerea în patrie. Am crezut că vom fi aşteptaţi, că lumea ne va întâmpina, dar constatăm că deja fiecare e preocupat doar de propriile probleme. Viaţa a mers şi continuă să meargă înainte, de parcă prezenţa noastră deja ar fi de prisos. Lumea are în Erich Maria Remarque un scriitor monumental. E fără îndoială un virtuoz al scrisului, un om în stare să supună limbajul voinţei proprii. Fie că scrie despre oameni sau despre natura neînsufleţită, stilul său e încărcat de sensibilitate, ferm şi sigur pe el. ( The New York Times Book Review )