Lumea ca vointa si reprezentare este fara-ndoiala, pentru cultura romana moderna, cartea cartilor de filozofie. Nu numai prin Eminescu, ci si prin filozofii de profesie, ea ne-a mijlocit contactul cu intreg idealismul german ce incepe cu Kant. Iata ca a venit momentul ca aceasta carte sa apara, pentru prima oara, intr-o traducere romaneasca integrala. Desigur, pe masura ce o vom citi, vom descoperi de fapt ca o recitim, dat fiind ca multe dintre ideile ei au intrat de atata vreme in universul nostru cultural. Scrierea tumultuosului Schopenhauer indeamna la lectura acum ca si alta data, caci este opera unui tenace metafizician, dublat de un mare scriitor. Paginile sale despre geniu sau despre nebunie, despre metafizica muzicii sau despre metafizica iubirii intre sexe sunt pline de forta si fascinante asa cum au fost intotdeauna, caci poarta pecetea unui temperament din care s-a nascut o intreaga viziune despre lume si viata. (Catalin CIOABA) Daca ceea ce spune Schopenhauer nu va fi niciodata uitat, asta tine probabil de faptul ca ceea ce el spune nu e legat de cuvintele pe care le foloseste; cele spuse ar putea fi foarte bine redate si cu alte cuvinte - dar va ramane totusi, dincolo de asta, un sambure de simtire, o traire a adevarului atat de satisfacatoare, de indestructibila si de invulnerabila, atat de autentica cum n-am mai aflat nicaieri altundeva in filozofie. Te ajuta atat sa traiesti, cat si sa mori, si mai ales sa mori: indraznesc sa afirm ca adevarul rostit de Schopenhauer, prin satisfactia pe care ti-o aduce, te ajuta sa faci fata in ceasul de pe urma - si asta fara nici un chin, fara vreun efort de gandire, fara cuvinte. (Thomas MANN)