Un nume care a devenit sinonim cu cinematografia: Martin Scorsese Impactul pe care Martin Scorsese l-a avut asupra cinematografiei a schimbat modul in care intelegem azi filmul. Inca din 1970, a aruncat in aer conventiile cinematografice si si-a impus propriul stil, abordand, intr-un mod riscant, dar cu totul stralucit, povestile in care credea cu adevarat. Castigator al unora dintre cele mai prestigioase premii cinematografice, Scorsese este o legenda vie. In volumul Martin Scorsese: O calatorie , autoarea Mary Pat Kelly le ia interviuri atat lui Scorsese, cat si celor alaturi de care a realizat capodopere precum Soferul de taxi, Taurul furios, Regele comediei, Baieti buni sau pelicula Killers of the Flower Moon, care va avea premiera spre finalul anului 2023. Robert De Niro, Paul Newman, Liza Minnelli, Nick Nolte si multi altii ofera o perspectiva intima si fara precedent asupra modului in care au fost gandite aceste filme iconice, dar si asupra obstacolelor care aproape au compromis realizarea lor. Unele filme se vad, altele se traiesc (se traiesc si se retraiesc la fiecare noua vizionare). Filmele lui Martin Scorsese fac parte din a doua categorie. - Mihai Fulger Prefata de Leonardo DiCaprio. Traducere din limba engleza de Anamaria Manolescu. Fragment din cartea Martin Scorsese. O calatorie de Mary Pat Kelly: ROBERT DE NIRO: La New York, New York au fost probleme mari cu scenariul de la bun inceput. S-a pierdut mult timp cu el. Marty, Liza si cu mine ne intalneam si lucram la el. incercam cu totii sa corectam lucruri care nu mergeau. Ne straduiam sa ii dam o forma, dar, din cauza improvizatiilor, incercam intotdeauna sa construim pe baza a ceea ce fusese deja filmat sau sa introducem o scena daca traseseram necronologic. Structura era mereu incerta. Cred ca Marty mi-ar da dreptate ca aceste lucruri trebuie rezolvate inainte sa faci filmul. Ele trebuie sa existe deja in scenariu. Nu vrei sa pierzi timpul incercand sa-i dai de cap in timp ce filmezi, pentru ca e foarte costisitor. Aveam un program si ne apropiam usor-usor de momentul in care trebuia sa terminam filmul. Asa ca am inceput inainte sa avem scenariul gata si am improvizat mult. LIZA MINNELLI: In New York, New York , toate improvizatiile au fost posibile pentru ca am avut un regizor extraordinar si un partener extraordinar, Bobby De Niro. Nu mai improvizasem niciodata in viata mea. Ma incurajau mereu, spunandu-mi: O sa te descurci, o sa iasa grozav. Am ajuns inclusiv in punctul in care am improvizat numere de dans. Spuneam: Bine, ce vreti? In regula. In prima scena din New York, New York am improvizat o ora, iar Marty a hotarat ca avea sa foloseasca doar partile in care spuneam Nu . Spusesem mult mai multe, dar el doar asta a pastrat. Cred ca am spus Nu de douazeci si sapte de ori in douazeci si sapte de moduri diferite. Asa e Marty. Tot filmul a fost o improvizatie cap-coada. Ne strangeam cu totii intr-o camera, iar Marty explica secventa din film. Apoi improvizam pe baza unei situatii. Am inceput sa facem asta cam cu aproximativ o luna inainte sa inceapa filmarile. Marty inregistra improvizatia pe o caseta video, o lua acasa si scria o scena pornind de la ea. Apoi venea cu scena, ca noi sa stim exact unde sa ne asezam in cadru, dupa care ne punea sa improvizam pe baza ei. Deci era ceva foarte structurat.
