Traducere din limba franceza de Magda Raduta Cand pleci sa infrunti viscolul si noaptea ca smoala, e bine sa mai fie cineva cu tine. Baiatul, singurul nume pe care il are eroul din Tristetea ingerilor, a aflat asta pe pielea lui: nu plecase el, devastat dupa moartea celui mai bun prieten, peste muntii inzapeziti sa duca inapoi o carte de la care blandului pescar i se trasese moartea? Acum, in volumul al doilea al trilogiei islandeze, porneste din nou la drum, intr-un aprilie intunecat pe care iarna nu vrea sa-l paraseasca. Insa de data asta nu e singur: il insoteste pe Jens, postasul tinutului, abia inzdravenit dupa ce fusese desprins, sloi de gheata, din sa - il prinsese o furtuna de zapada pe drum. Calatoria e, ca orice calatorie, prilej de a afla mai multe despre el insusi decat despre cel alaturi de care merge, e invatatura si descoperire. Si, cand moartea pandeste la tot pasul printre trambele de zapada, calatoria e si mijloc de a pretui cat mai mult viata.