Traducere din limba franceza si note de Alexandra Cozmolici Intr-o comunitate saraca din Antile, o familie venereaza un stramos de seama, regele exilat al Dahomey-ului, care a tinut piept colonistilor francezi. Fotografia lui troneaza in sufragerie de trei generatii, iar urmasii lui antilezi, rataciti in aburii alcoolului si ai povestilor despre maretia Africii pierdute din ticalosia albilor, l-au transformat intr-un cult, cinstindu-i memoria dupa randuieli ancestrale. Insa astazi, dupa aproape un secol, Spero, emigrat in SUA, priveste cu detasare povestea asta despre origini nobile care inaintasilor le-a adus numai amaraciune si batjocura, iar lui Debbie, sotia lui intelectuala din burghezia neagra a sudului american, inca un motiv sa-l dispretuiasca, reprosandu-i ca nu il intereseaza istoria nedreapta a fratilor negri si lupta sociala cu care sunt datori. Macinat de luptele lui interioare - ratarea ca artist, ca sot, ca tata -, Spero se refugiaza in bautura si relatii pasagere, asistand neputincios la prabusirea propriei vieti. Printr-o tesatura de povesti care se intrepatrund sub pana vrajita a lui Conde, Ultimii regi magi exploreaza, cu ironie si tandrete, ranile neconsemnate de istorie ale rasismului si colonialismului intr-un roman carnavalesc despre memorie, identitate si puterea tulburatoare a povestilor. Ultimii regi magi este un roman caraibian prin excelenta, un roman care cutreiera lumea pentru ca autorul (si cititorul) sa inteleaga mai bine confuzia culturala inerenta in Caraibe; lumea in care europenii s-au intalnit cu africanii pe pamantul altora; lumea care s-a dezvoltat in zorii schimbului rusinos de corpuri si de bani si coabitarea ulterioara pe care oamenii au trebuit s-o indure in micile laboratoare care sunt insulele. ( BOMB) Doua cuvinte pot descrie aceasta istorie a lui Maryse Conde: bogata si sublima. O poveste scrisa cu maiestrie si ingeniozitate care, asa cum ar trebui sa faca toata literatura buna, te impinge sa reflectezi la lumea reala. ( Le Monde ) Maryse Conde e o comoara a literaturii universale, scriind din centrul diasporei africane cu o sclipire de geniu si o intelegere profunda a intregii umanitati. (Russell Banks)