Kabir se remarcă prin originalitatea și îndrăzneala sa, prin aversiunea argumentată față de toate religiile instituționale și practicile religioase, susținând că uniunea cu Divinul se realizează prin bucurie, nu prin ritualuri și austerități trupești.
Versiunea cântecelor lui Kabir prezentată în cartea Cântecele lui Kabir i se datorează lui Rabindranath Tagore, care a interpretat viziunea și gândirea lui Kabir prin propriul geniu mistic. Compozitor și dirijor virtuoz, dar și țesător măiastru, Kabir împletește în versurile sale filosofia cu bucuria vieții simple, formulele religioase ale vremii sale cu întâmplările mărunte, dar savuroase, ale cotidianului, reflecția înaltă cu frumusețea percepută prin toate simțurile. În această viziune largă asupra Universului, orice experiență și orice ființă devin vehicul al relației cu Divinul, prezent peste tot și în toate.
