Abelard Artele Limbajului si Teologia

Cum au aratat inceputurile teologiei scolastice? Cine se afla in spatele acestei constructii intelectuale? Cum putem intelege in limba romana aceasta geneza? Abelard: artele limbajului si teologia, scrisa de Jean Jolivet si publicata de Editura Galaxia Gutenberg are meritul de a aduce lumina asupra acestei intrebari. Lucrarea lui Jean Jolivet, Arts du langage et theologie chez Abelard a fost tradusa de curand, la editura Galaxia Gutenberg, de catre Laura Ilinescu, Miruna Tataru-Cazaban si Bogdan Tataru-Cazaban. In acest volum, intitulat in limba romana Abelard: artele limbajului si teologia , sunt cuprinse cinci capitole ce trateaza opera lui Abelard din perspectiva metodei acestuia si un appendix in care este prezentata problema cunoasterii la Abelard, asa cum apare ea in glosele la Isagoga lui Porfirprecum si in glosele la Categoriile lui Aristotelsi la Peri hermeneias . In plus, volumul romanesc mai contine si cuvantul inainte al autorului la prima editie (1969), cat si la cea de-a doua editie (1981) a acestui text. Motivele pentru care aceasta traducere este importanta pentru noi sunt numeroase. Din aceasta multitudine am selectat doua pe care le voi prezenta pe larg. Primul, tine de stadiul actual al culturii romane. Putem sustine ca aceasta traducere este importanta fiindca exegeza dedicata, in general, autorilor medievali si in special lui Abelard este restransa, la fel cum sunt si traducerile operelor acestora. Dar acest motiv, singur, nu ar putea justifica importanta unei anumite traduceri, cum se intampla in situatia de fata, deoarece el ar putea justifica importanta oricarei traduceri. Cel de-a doilea motiv este specific pentru cartea lui Jolivet: aceasta, axandu-se pe metoda lui Abelard, mai degraba decat pe continuturile doctrinare ale operelor ce ni s-au pastrat, ni-l prezinta ca pe un autor cu o opera unitara, macar din punct de vedere metodologic: in teologie sunt aplicate artele din trivium . Astfel, avand aceasta carte drept baza a traducerilor ce vor urma, avem si o perspectiva unitara asupra autorului, in asa fel incat sa putem tine seama de un anumit context conceptual. Dupa cum precizeaza autorul insusi in cuvantul inainte la prima editie: Credem, mai ales, ca am furnizat un principiu unificator pentru intelegerea gandirii lui Abelard, insistand asupra rolului fundamental jucat de practicarea si aprofundarea artelor limbajului, care o structureaza si o inspira in ceea ce are mai original de la un capat la celalalt (Jean Jolivet, Abelard:artele limbajului si teologia , Ed. Galaxia Gutenberg, Targu-Lapus, 2012, p. 6). Din acest motiv Artele limbajului si teologia este un text deosebit de valoros si in contextul in care a aparut. Aceasta tratare din perspectiva metodologica evidentiaza influenta pe care artele din trivium o au in raport cu teologia, in special cu felul in care aceasta va fi facuta in perioada scolastica. A urmari aceasta legatura in cazul primului autor scolastic care foloseste conceptul de teologie in sensul in care acesta va fi inteles in tot restul Evului Mediu, nu poate decat sa fie deosebit de importanta.