Bastardul

Intrarea cafenelei era luminata discret de doua felinare asezate de o parte si de alta a firmei colorate , atarnate sub bolta de deasupra usilor de la intrare . Sile o vazuse cu prilejul primei invitatii de sarbatoarea Craciu-nului , trecand prin fata ei impreuna cu Mirela Mireille Minou , dar intrand pe o alta usa laterala de pe strada Portului . A asteptat cateva minute peste drum, sa vada daca intra sau iese cineva din cafenea , parandu-i-se ca ar fi inchisa , desi nu trecuse cu mult peste ora sapte seara . Dupa ce a vazut iesind doi marinari , foarte bine dispusi , care au apucat-o in jos , spre port, imparta-sindu-si cu glas tare impresii si razand in hohote , despre ispravile lor de la cafenea , Sile a trecut strada si a intrat , inchizand usa incet in urma lui , de parca-i era teama sa nu trezeasca pe cineva inauntru . In micul hol in care intrase , l-a intampinat portarul : un barbat inalt , mustacios , imbracat intr-o suba alba , cu fireturi aurii , ca un general, si pe cap purtand o caciula cazaca , cu numele cafenelei inscris pe ea . - Buna seara , boierule !... Bine-ati venit ! l-a intampinat portarul . Doriti la cafenea , ori la cofetarie ? - La cofetarie , a raspuns Sile , sta-panit de emotia omului care intra pentru prima data intr-un asemenea local... fragment