Geo Bogza un Poet al Efectelor, Exaltarii , Grandiosului

Editie ingrijita , studiu introductiv , note, referinte critice si indici de George Ardeleanu Repere biobibliografice de Virgil Bulat Multora ar putea sa le para bizara , daca nu eretica , aceasta imposibila lejeritate a monahului Steinhardt . Este firesc sa ne intrebam daca aceasta atitudine , in anul de gratie 1982, nu contine si un mesaj politic. Nu cumva prin poezia lui Bogza din tinerete Steinhardt atragea atentia asupra unui model de revolta , de ostentatie ( chiar daca de semn schimbat ) intr-un sistem paralizat de conformism, de lasitate si masificare ? (Nu intimplator Steinhardt avea sa-si defineasca eseul ca pe un fel de Poem invectiva .) (George Ardeleanu ) Poezia lui Geo Bogza a ramas fara intrerupere tributara conceptiilor , avinturilor si manierelor unui deceniu de cultura si gindire in care predominante au fost setea de intimplari si bucuria de a trai , exaltarea aceea fara seaman si pereche (cu exceptia Renasterii ) in prezenta aventurii omenesti , in prezenta darului fara pret facut speciei noastre : dreptul de a participa din plin la rostirea si existentializarea verbului a fi , cu toate consecintele si implicatiile sale, in prezenta norocului extraordinar harazit noua : capacitatea de a ne lasa incintati si surprinsi , de a ne uimi si extazia ( sau si infiora ) in prezenta universului , lumii , oamenilor , frumusetii , misterelor , posibilitatilor , varietatilor , infinitelor complexitati si coplesitoarelor desfasurari ale istoriei generale ori si psiho-dramelor particulare . (N. Steinhardt )