Jurnalul din Anul Nobelului

Traducere din limba portugheza si note de Simina Popa Volum aparut cu sprijinul financiar acordat de DGLAB Culture si Camoes, IP - Portugalia. Unele carti au nevoie de o explicatie, iar aceasta este una dintre ele. [...] Lamurirea are mai degraba de-a face cu imprejurarile care permit ca azi, draga cititorule, draga cititoare, aceste pagini sa ajunga in miinile voastre, la douazeci de ani dupa ce au fost scrise si la 17 ani dupa ce autorul anuntase ca vor aparea in curind, pentru ca destinul cartilor scrise este sa ajunga la cititori, si nu sa ramina in uitarea pe care o reprezinta hard diskul computerului. [ ] Desigur, volumul apare asa cum l-a lasat scris Jose Saramago. si nu, nu ajunge tirziu, Caietul apare in momentul in care este mai mare nevoie de el: veti intelege la ce ma refer cind veti inainta cu lectura. Douazeci de ani mai tirziu este momentul potrivit pentru anumite reflectii si confidente. (Pilar del Rio) Autorul Memorialului ne lasa, ca Chateaubriand, ultima verba a sa pe un computer. Ii multumim dispozitivului magic ca a pastrat acest dialog al lui Jose Saramago cu sine insusi si cu timpul sau, intr-un spatiu si in reverberatii fara sfirsit. (Eduardo Lourenco)